luni, 21 martie 2016

Copiii si tehnologia

Un sondaj recent facut de GfK referitor la obiceiurile de stil de viata ale elevilor din clasa I-ii din Bucuresti a aratat, printre altele, si faptul ca aproximativ jumatate dintre ei petrec in medie doua ore pe zi in fata televizorului in timpul saptamanii si respectiv trei ore in weekend. O treime din copii petrec mai mult de patru ore pe zi in timpul weekend-ului uitandu-se la TV.
Copiii si adolescentii sunt atrasi de tehnologie si informatie, iar accesul la internet este deja ceva ce poate fi considerat un mijloc important de petrecere a timpului liber, odata ce in 94% dintre gospodarii exista internet.
La aceasta varsta, copiii pun pret pe comunicarea directa cu prietenii si colegii, desi exista o diferenta semnificativa intre fete si baieti privind preferinta pentru comunicarea pe calculator in favoarea baietilor. Daca, insa, adunam numarul de ore petrecut la TV si la calculator constatam ca acesta concureaza cu timpul petrecut cu familia.
Psihologii isi pun problema gasirii unor metode prin care socializarea din familie sa fie echilibrata cu cea din afara familiei. Fara indoiala ca personalitatea copiilor se dezvolta in relatie cu ceilalti, dar se constata tot mai mult ca latura afectiva, atasamentul si reperele adulte trebuie exersate pe drumul catre maturizare in familie, in timp ce curiozitatea, motivatia si nevoia de repere similare in cunoastere trebuie exersate cu cei de aceiasi varsta.
Acest lucru trebuie luat in consideratie de parinti care trebuie sa inteleaga ca tehnologia nu le simplifica rolul de formatori si nici nu trebuie sa-i ajute sa evadeze in activitati in care copiii sunt absenti. Multi parinti se simt inlocuiti de tehnologia care ocupa timpul liber al copiilor, ei vazand in televizor si calculator un fel de sprijin. Copilul este acasa, nu face prostii, sta la televizor sau se joaca pe calculator sau foloseste internetul. Deci, nu am grija lui. Ba dimpotriva, ma bucur si pot sa ma duc la el sa-i pun pe masa ceva dulce, o clatita sau ceva de mancare. Este mult mai bine decat sa fie undeva unde nu-l vad.
Psihologii pretind ca acest sprijin se poate intoarce impotriva parintilor, copilul nedezvoltand relatia sa cu parintii, indepartandu-se afectiv de ei si atasandu-se de alte persoane si de alte activitati. Ei sustin ca “legaturile de familie“ se inlocuiesc cu altceva. Cand cresc mari, ei sunt inlocuiți de prieteni reali sau virtuali. Sigur ca acest lucru nu e rau. Dar, trebuie sa se mentina un echilibru intre familie si prieteni. Altfel, parintii se plang de instrainarea copiilor lor si de lipsa de comunicare.


Sursa:
http://www.intrenoiparintii.ro/tentatii/copiii-sunt-atrasi-de-tehnologie/

Profesorul, elevul şi calculatorul


Procesul educaţional atât de complex, devine scena a trei actori: profesorul, elevul şi calculatorul, care împreună caută să asigure succesul demersului didactic. Profesorul are rolul schimbat, el nemaifiind actorul principal care dirijează întregul proces didactic. Putem spune în acest context ca profesorul devine un consultant, un coordonator şi un verificator al procesului didactic, el nemaifiind principala sursa de transmitere de cunoştinţe. Şi nu doar profesorul îşi pierde rolul principal. Concurat este şi manualul, care nu mai este sursa informaţională de bază, el devenind un mijloc de start care se completează cu informaţiile obţinute cu ajutorul calculatorului. Elevul este un adept al utilizării calculatorului în procesul didactic, mai ales în contextul ultimilor ani. Învăţarea centrată pe elev devine baza instruirii asistate de calculator.

Calculatorul preiamulte dintre funcţiile şi sarcinile careprin tradiţieaparţineau profesoruluiDe exemplu, funcţia profesorului de distribuitor de cunoştinţe va avea un rol redus. Mai multcalculatorul devine un mijloc de intervenţie directă în organizaresituaţiilor de învăţare, preluând o serie de sarcini legate de organizareactivităţilor de repetiţie, de exersarede evaluare ş.a. uşor transferabile acum asupra noii tehnologiiSaucalculatorul poate îndeplini un rol tutorial, ajutând elevii să progreseze mai rapid şi cu rezultate mai bune. Calculatorul poate fi considerat astfel un mijloc de informare, de exersare, de simulare, de aplicare şi de consolidarea cunoştinţelor, deosebit de util în procesul educaţional.
Însă instruirea asistată de calculator îi oferă profesorului disponibilităţi de timp şi posibilităţi de a folosi acest timp ocupându-se mai mult de organizarea învăţăriide structurarea conţinuturilorde exersarea gândirii la elevi, de stimularea creativităţii acestora, aspecte adeseori neglijate până acumSau, profesorului îmâne mai multimp să se ocupe de cercetarea şi rezolvarea pe această bază problemelor specifice cu care se confruntă în cadrul procesului instructiv-educativ şi, mai mult timp pentru perfecţionarea proprie.

Condiţii ale instruirii asistate de calculator
Instruirea eficientă cu utilizarea calculatorului este condiţionată de:
  • Asigurarea resurselor hardware – dotare, instalare de soft, gestionare, întreţinere, asistenţă tehnică – aspecte care presupun oarecare competenţe în folosirea calculatorului;
  • Asigurarea resurselor software – instalarea de softuri educaţionale specifice
  • Asigurarea unui mediu organizat pentru implementarea acestei metode.