sâmbătă, 7 mai 2016

"Copii straluciti, elevi fascinanti" - Augusto Cury


" In cartea Părinţi străluciţi, profesori fascinanţi, publicată în zeci de ţări, le-am vorbit părinţilor, profesorilor, psihologilor şi medicilor despre lumea tinerilor. M-am bucurat foarte mult aflând că a fost adoptată de sute, poate chiar mii de şcoli din diferite ţări.
   Acum, prin cartea Copii străluciţi, elevi fascinanţi, a venit rândul să le vorbesc nu numai adulţilor, ci mai ales pre-adolescenţilor, adolescenţilor şi tinerilor studenţi despre mintea lor, despre conflictele şi provocările lor. Această carie diferă de cea anterioară şi, datorită gustului tinerilor pentru aventură, a fost scrisă ca un roman.
   Alcătuirea acestei cărţi a fost influenţată de ideile unor gânditori, precum Freud, Jung, Piaget, Vigotsky, Platon, Socrate, Augustin, Paulo Freire şi alţii. Poate că unele texte vă vor face să plângeţi, altele vă vor încânta, iar altele vă vor face să călătoriţi. De fapt, eu am scris-o pentru tinerii între nouă şi nouăzeci de ani.
   Veţi fi surprinşi când vă veţi da seama că copiii străluciţi şi elevii fascinanţi nu sunt aceia care se poartă întotdeauna frumos, care nu greşesc, care nu ylăng şi nu se poticnesc niciodată. Ci aceia care învaţă să-şi dezvolte conştiinţa critică, să-şi hotărască drumul pe care-l au de străbătut, să-şi prelucreze greşelile, să construiască toleranţa, să-şi recunoască conflictele. Sunt cei care plâng atunci când e nevoie. Şi de ce nu? Sunt cei care-şi construiesc visuri mari şi luptă pentru concretizarea lor. Şi, mai presus de orice, sunt cei care-şi dau o nouă şansă, lor şi celorlalţi, atunci când dau greş.
   Veţi cunoaşte povestea unor tineri şi a unor adulţi pe care viaţa i-a rănit, care au fost respinşi de societate, discreditaţi, sfâşiaţi de conflicte, dar care au reuşit să găsească forţă în fragilitate şi demnitate în suferinţă. Şi cine nu e nevoit să traverseze văile frustrării şi ale dificultăţilor? Valoarea unei fiinţe umane nu constă în laudele primite, în coroana copacilor, ci în rădăcinile îngropate în solul personalităţii sale şi pe care nu le poate vedea nimeni."

"Parinti straluciti, profesori fascinanti" - Augusto Cury



"Această carte va vorbi inimii părinţilor şi profesorilor. Ei luptă pentru acelaşi vis - acela de a-i face fericiţi, sănătoşi şi înţelepţi pe fiii şi respectiv elevii lor, dar niciodată nu s-au simţit atât de rătăciţi în misiunea atât de grea de a educa, pe cât se simt acum. Şi unii, şi alţii acţionează şi cultivă teritoriile cele mai dificile - acelea ale inteligenţei şi emoţiei. Nu scriu pentru eroi, ci pentru oameni care ştiu că a educa înseamnă a se ocupa de cea mai frumoasă şi mai complexă artă - aceea a inteligenţei. A educa înseamnă a crede în viaţă, chiar dacă vărsăm lacrimi. A educa înseamnă a avea speranţă în viitor, chiar dacă tinerii ne decepţionează în prezent. A educa înseamnă a semăna cu înţelepciune şi a culege cu răbdare. A educa înseamnă a fi un căutător care caută comorile inimilor. Pe cine interesează această carte? Pe părinţi, pe educatori şi învăţători, pe profesorii din învăţământul gimnazial, liceal şi universitar, pe psihologi, pe cei care lucrează în domeniul resurselor umane, pe tineri şi pe toţi acei care vor să cunoască câteva secrete ale personalităţii şi doresc să-şi îmbogăţească relaţiile sociale.
Nu voi vorbi despre reguli, căci, la temperatura ridicată a problemelor cotidiene, ele se evaporă.
Voi vorbi despre instrumentele psihologice care ar putea să promoveze formarea de oameni care gândesc, să educe emoţia, să lărgească orizonturile inteligenţei şi să confere calitate vieţii.
Voi împărtăşi experienţa mea ca psihiatru, educator şi specia/ist în psihologie. In ciuda limitărilor mele, mulţi oameni au fost încântaţi de ideile pe care le prezint în
congrese naţionale şi internaţionale."


Recomand aceasta carte deoarece prezinta perspectiva scolii ideale, o scoala a viitorului.

Intrebari frecvente

Cum arata scoala ideala in viziunea parintilor?




Scoala este un loc in care copilul afla foarte multe despre el si despre talentele lui native si in care descopera faptul ca fiecare om este diferit.
Fiind atat de diferiti unii de altii, nu are nici un sens sa fim in competitie. Cooperarea cu cei din jurul nostru si competitivitatea doar cu noi insine sunt cheile catre adevarata evolutie. De aceea, scoala ideala, pentru mine, este cea care descopera unicitatea fiecarui copil si il sustine cu maxim de incredere pe drumul sau.
Scoala ideala promoveaza cooperarea si dezvolta toate cele patru inteligente: mentala, emotionala, fizica si spirituala.
Scoala ideala ii pregateste pe copii pentru viata si ii invata empatia, ajutandu-i sa isi cunoasca emotiile si sa si le exprime.
Scoala ideala are foarte multe exercitii si jocuri, in care copiii invata mai mult din experientele traite decat din informatiile transmise.
Scoala ideala este cea care ii invata pe copii disciplina personala si importanta obiceiurilor bune, in viata.
Scoala ideala este cea din care copilul pleaca cu maxim de incredere in sine, pregatit pentru a-si urma si indeplini cele mai marete visuri.
In scoala ideala parintii, profesorii si copiii sunt parteneri de drum, parteneri care se respecta si au incredere unii in altii.
In scoala ideala nu exista note, iar materiile obligatorii sunt doar cele care sunt in stransa legatura cu talentele native ale copilului si cele care tin de sanatatea lui mentala, emotionala si fizica.
In scoala ideala se masoara evolutia fiecarui copil fata de el insusi si promovabilitatea este data de aceasta evolutie.

Intrebari frecvente

Cum arată profesorul ideal?

 


● Profesorul ideal este ca un duh într-o lampă, un duh ce îndeplineşte fiecare dorinţă a elevului său. Apoi e important să nu ştie ce e plictiseala. Să nu-i terorizeze pe cei fără talent la desen – mama a desenat atîtea naturi moarte sau vii încît am terminat toate foile pe care le aveam în casă. În viziunea mea, profesorul acesta ar putea fi un tinerel priceput la materia pe care o predă. (Andrei Mihalcea) 
 
● Mă gîndesc la domnul Vucea şi îmi dau seama că profesorul ideal ar fi exact opusul. Ar trebui să-şi ajute elevii şi să-i facă să se simtă ca între prieteni. (Beatrice Maftei) 
 
● Poate că multor copii nu le place şcoala din cauza profesorilor – am tot văzut asta la televizor. Lumea este un fel de labirint în care profesorii ne sînt călăuze. (Bianca Oprişanu) 
 
● Bine ar fi dacă la unele ore predarea s-ar face în format electronic, ca să nu mai venim cu atîtea cărţi şi caiete care, la urma urmei, sînt destul de grele. (Ana-Maria Ilea) 
 
● Profesorul ideal ar fi ca acela din Steaua fără nume – la fiecare oră ar intra pe uşa clasei cu o carte şi ne-ar citi fragmente din ea, în aşa fel încît timpul să treacă repede şi să nu simţi că eşti la şcoală. (Vlad Popa) 
 
● Ar arăta ca un actor de la Hollywood: înalt, cu o statură de atlet, cu un zîmbet alb, de invidiat. Cel mai important lucru ar fi să învăţăm de dragul lui! (Arina Tacu) 
 
● Pentru mine, profesorul ideal ar fi cel tehnologizat, adică cel căruia să-i scriem lecţiile pe telefon şi să i le trimitem. Şi la sfîrşitul orei să ascultăm o muzică lentă, dar plăcută. (Luca Ilie)

Intrebari frecvente

Ce lucruri bune pentru viaţă ar trebui predate la şcoală?



Despre ce învăţăm util la şcoală, că de obicei, nu am putea vorbi decât în termenii: sistem de învăţământ “depăşit”, “îmbătrânit”, “lipsit de randament” şi prin urmare acumulam şi mai multă frustrare care nu ne face decât să ne învârtim în acelaşi cerc vicios, numit de ceva vreme “reforma sistemului de învăţământ”.  
În viaţa avem şi vom avea parte de nenumărate lucruri care nu ne plac, ba chiar le vom simţi că piedici grele în calea fericirii, dar va trebui să le facem şi să trecem peste ele ca să putem merge mai departe.
Este deosebit de important să înţelegem că toate materiile de la şcoală care nu ne plac, ne aduc marele beneficiu de a ne învăţa să ne dăm silinţa mai târziu pentru lucrurile care trebuiesc neapărat făcute chiar dacă nu vom avea măcar un strop de dorinţa pentru ele. Poate nu ne place să fim punctuali cu învăţatul, dar mai târziu va trebui să fim punctuali cu nevoile oamenilor de lângă noi căci vor depinde de noi la fel cum şi noi depindem de ei. Poate nu ne place să ne dăm silinţa la lucruri pe care le considerăm neimportante, precum materiile care nu ne plac, dar mai târziu va trebui să ne dăm silinţa pentru alte lucruri considerate neimportante de noi, dar importante pentru alţii de lângă noi.

Sursa: http://jurnalspiritual.eu/ce-invata-scoala-despre-viata-si-nu-vrem-sa-invatam/

Educatia de azi, viitorul responsabil de maine





La nivelul scolii educatia ajunge intr-un stadiu de maxima dezvoltare, prin caracterul programat, planificat si metodic al activitatilor insructiv – educative.
Pentru ca relatia scoala-familie-societate-comunitate sa nu fie rece si distanta ci cat mai eficienta, trebuie sa angajam prezenta vie si directa a dascalului cu lumina interioara a copilului. Educatia prin blandete, prin laude si alintari au efectele cele mai bune. Nu trebuie substituit elevului dialogul cu discursul la distanta prin T.V. sau internet. Pentru ca dialogul si conversatia au mai mult efect afectiv asupra lui. Trebuie apelat la autodirijarea consimtita, la nivelul onoarei si responsabilitatii, al respectului si recunostintei.Un real efect asupra elevilor l-ar avea materialele audio-vizuale cu tematica, de exemplu “Accidentele rutiere”, “Consecintele alcoolului”, “Efectele drogului".
Intalnirile prin anumite parteneriate ale scolii cu institutii sau persoane fizice ajuta la o mai buna colaborare intre scoala-elevi-parinti. De exemplu o intalnire cu un medic, parinti si elevi, avand ca tema, “Riscurile fumatorului” sau o intalnire cu un reprezentant al politiei avand ca tema “ Combaterea furtului”.Nu in ultimul rand orele de religie au un rol important; profesorul de religie poate arata ca atunci cand nu ne vede nimeni, ne vede totusi cineva.De asemenea elevii pot fi antrenati chiar impreuna cu parintii la diferite actiuni filantropice. La nivel de clasa prin ajutarea unui coleg, la nivel de comunitate prin vizite la diferite centre de copii abandonati sau azile de batrani, sau la nivel de tara, oferind si ei diferite ajutoare spre exemplu pentru sinistrati sau copiii strazii.

Calitatea in educatie

Ce este calitatea in educatie?



Educaţia de calitate este un drept al fiecărui copil.
Ne străduim mult la nivel global să reducem abandonul şcolar, însă nu e suficient să readucem/menţinem copiii în şcoală, contează şi ceea ce primesc aici. Investim 10 – 12 – 15 – 18 ani în educaţia formală, mai mult decât în majoritatea activităţilor unei vieţi umane, e firesc să dorim şi să ne aşteptăm ca această investiţie să merite.
Dreptul la educaţie este conectat cu dreptul la sănătate personală şi a mediului de acasă şi de la şcoală, precum şi cu accesul la un minim de resurse. Un copil bolnav şi sărac va întâmpina întârzieri şi dificultăţi în dezvoltare şi învăţare, prin comparaţie cu un copil sănătos, bine hrănit, bine îmbrăcat şi care are în jurul său stimuli pozitivi (o persoană care îi citeşte, vizite, excursii etc) încă de la vârste mici.
La nivel mai specializat, conţinuturile învăţării de calitate sunt relevante pentru obiectivele educaţiei dintr-o ţară, astfel încât absolventul să poată funcţiona într-un mod pozitiv în societate. Felul în care profesorii sunt instruiţi este factor determinant al nivelului de calitate al educaţiei de care beneficiază un copil.

Sursa: https://sebernat.wordpress.com/2013/10/05/ce-este-calitatea-in-educatie-ii/

Bloguri educationale




2. Educatorul curajos



"Proiectul a început din dorința de a schimba idei, cunoștințe și resurse educaționale în primul rând cu oameni din sfera educației dar și cu speranța că unele din informațiile prezentate aici vor fi utile părinților de copii preșcolari și școlari."


Cititi mai multe pe: http://educatorulcurajos.blogspot.ro/2015/02/bloguri-si-site-uri-pentru-educatori.html

Bloguri educationale


Bloguri educationale


1. Sa crestem Frumos
"Acesta spaţiu este menit să aducă publicului larg informaţii mai puţin cunoscute despre dezvoltarea cognitivă şi emoţională a copiilor, despre ce se întâmplă în mintea lor, cum putem înţelege mai bine ce şi cum gândesc ei, cum putem noi că şi părinţi să contribuim la creşterea şi dezvoltarea lor armonioasă şi nu în ultimul rând despre cum să creştem copii mai inteligenţi."

luni, 21 martie 2016

Copiii si tehnologia

Un sondaj recent facut de GfK referitor la obiceiurile de stil de viata ale elevilor din clasa I-ii din Bucuresti a aratat, printre altele, si faptul ca aproximativ jumatate dintre ei petrec in medie doua ore pe zi in fata televizorului in timpul saptamanii si respectiv trei ore in weekend. O treime din copii petrec mai mult de patru ore pe zi in timpul weekend-ului uitandu-se la TV.
Copiii si adolescentii sunt atrasi de tehnologie si informatie, iar accesul la internet este deja ceva ce poate fi considerat un mijloc important de petrecere a timpului liber, odata ce in 94% dintre gospodarii exista internet.
La aceasta varsta, copiii pun pret pe comunicarea directa cu prietenii si colegii, desi exista o diferenta semnificativa intre fete si baieti privind preferinta pentru comunicarea pe calculator in favoarea baietilor. Daca, insa, adunam numarul de ore petrecut la TV si la calculator constatam ca acesta concureaza cu timpul petrecut cu familia.
Psihologii isi pun problema gasirii unor metode prin care socializarea din familie sa fie echilibrata cu cea din afara familiei. Fara indoiala ca personalitatea copiilor se dezvolta in relatie cu ceilalti, dar se constata tot mai mult ca latura afectiva, atasamentul si reperele adulte trebuie exersate pe drumul catre maturizare in familie, in timp ce curiozitatea, motivatia si nevoia de repere similare in cunoastere trebuie exersate cu cei de aceiasi varsta.
Acest lucru trebuie luat in consideratie de parinti care trebuie sa inteleaga ca tehnologia nu le simplifica rolul de formatori si nici nu trebuie sa-i ajute sa evadeze in activitati in care copiii sunt absenti. Multi parinti se simt inlocuiti de tehnologia care ocupa timpul liber al copiilor, ei vazand in televizor si calculator un fel de sprijin. Copilul este acasa, nu face prostii, sta la televizor sau se joaca pe calculator sau foloseste internetul. Deci, nu am grija lui. Ba dimpotriva, ma bucur si pot sa ma duc la el sa-i pun pe masa ceva dulce, o clatita sau ceva de mancare. Este mult mai bine decat sa fie undeva unde nu-l vad.
Psihologii pretind ca acest sprijin se poate intoarce impotriva parintilor, copilul nedezvoltand relatia sa cu parintii, indepartandu-se afectiv de ei si atasandu-se de alte persoane si de alte activitati. Ei sustin ca “legaturile de familie“ se inlocuiesc cu altceva. Cand cresc mari, ei sunt inlocuiți de prieteni reali sau virtuali. Sigur ca acest lucru nu e rau. Dar, trebuie sa se mentina un echilibru intre familie si prieteni. Altfel, parintii se plang de instrainarea copiilor lor si de lipsa de comunicare.


Sursa:
http://www.intrenoiparintii.ro/tentatii/copiii-sunt-atrasi-de-tehnologie/

Profesorul, elevul şi calculatorul


Procesul educaţional atât de complex, devine scena a trei actori: profesorul, elevul şi calculatorul, care împreună caută să asigure succesul demersului didactic. Profesorul are rolul schimbat, el nemaifiind actorul principal care dirijează întregul proces didactic. Putem spune în acest context ca profesorul devine un consultant, un coordonator şi un verificator al procesului didactic, el nemaifiind principala sursa de transmitere de cunoştinţe. Şi nu doar profesorul îşi pierde rolul principal. Concurat este şi manualul, care nu mai este sursa informaţională de bază, el devenind un mijloc de start care se completează cu informaţiile obţinute cu ajutorul calculatorului. Elevul este un adept al utilizării calculatorului în procesul didactic, mai ales în contextul ultimilor ani. Învăţarea centrată pe elev devine baza instruirii asistate de calculator.

Calculatorul preiamulte dintre funcţiile şi sarcinile careprin tradiţieaparţineau profesoruluiDe exemplu, funcţia profesorului de distribuitor de cunoştinţe va avea un rol redus. Mai multcalculatorul devine un mijloc de intervenţie directă în organizaresituaţiilor de învăţare, preluând o serie de sarcini legate de organizareactivităţilor de repetiţie, de exersarede evaluare ş.a. uşor transferabile acum asupra noii tehnologiiSaucalculatorul poate îndeplini un rol tutorial, ajutând elevii să progreseze mai rapid şi cu rezultate mai bune. Calculatorul poate fi considerat astfel un mijloc de informare, de exersare, de simulare, de aplicare şi de consolidarea cunoştinţelor, deosebit de util în procesul educaţional.
Însă instruirea asistată de calculator îi oferă profesorului disponibilităţi de timp şi posibilităţi de a folosi acest timp ocupându-se mai mult de organizarea învăţăriide structurarea conţinuturilorde exersarea gândirii la elevi, de stimularea creativităţii acestora, aspecte adeseori neglijate până acumSau, profesorului îmâne mai multimp să se ocupe de cercetarea şi rezolvarea pe această bază problemelor specifice cu care se confruntă în cadrul procesului instructiv-educativ şi, mai mult timp pentru perfecţionarea proprie.

Condiţii ale instruirii asistate de calculator
Instruirea eficientă cu utilizarea calculatorului este condiţionată de:
  • Asigurarea resurselor hardware – dotare, instalare de soft, gestionare, întreţinere, asistenţă tehnică – aspecte care presupun oarecare competenţe în folosirea calculatorului;
  • Asigurarea resurselor software – instalarea de softuri educaţionale specifice
  • Asigurarea unui mediu organizat pentru implementarea acestei metode.








luni, 22 februarie 2016

Despre mine


Bună tuturor!

Numele meu este Andreea.



Eu sunt studentă la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, sunt foarte sociabilă, copilaroasă, sunt mereu plină de energie și imi plac pisicile.


Aș dori ca în cadrul laboratoarelor IAC:

1. să învăț să folosesc tehnologia în scopul educării copiilor,
2. să aflu cum pot integra tehnologia în activitățile cu copiii

Sloganul blogului meu este:













http://emilysquotes.com/education-is-the-movement-from-darkness-to-light/